Showing posts with label Alessandropoli. Show all posts
Showing posts with label Alessandropoli. Show all posts

Tuesday, February 25, 2020

SUOMI -- Manlio Dinucci -- «SODANKÄYNNIN TAITO» -- Kreikka – sotilastukikohtien loppuunmyynti Yhdysvalloille


 Resultado de imagem para pictures of U.S military instalations in Greece
 «SODANKÄYNNIN TAITO»
 Kreikka – sotilastukikohtien loppuunmyynti Yhdysvalloille 
Manlio Dinucci





Kreikan parlamentti vahvisti sopimuksen, joka antaa Yhdysvalloille oikeuden käyttää kaikkia kreikkalaisia sotilastukikohtia. Yhdysvaltain sotavoimat eivät tule käyttämään niitä ainoastaan aseiden varastointiin, tarvikkeisiin ja harjoitusalueina vaan myös «hätätoimenpiteitä» varten, mikä todellisuudessa tarkoittaa hyökkäysoperaatioita.
Erityisen tärkeä on Larissan tukikohta, johon Yhdysvaltain ilmavoimat jo on varastoinut MQ-9 Reaper -drooneja, sekä Stefanovikion tukikohta, johon Yhdysvaltain armeija jo on sijoittanut Apache- já Black Hawk -helikoptereita.
Kreikan puolustusministeri Nikolaos Panayotopoulos kuvaili sopimusta «kansallisen edun mukaiseksi koska se lisää Kreikan merkitystä Yhdysvaltain suunnittelun suhteen». Merkitystä, joka Kreikalla on ollut jo kauan – meidän on vain muistettava everstien tekemä verinen vallankaappaus, joka järjestettiin 1967 CIA:n johtaman Stay Behind – operaation yhteydessä [1],  ja  sitä Italiassa seurannut verilöylyjen sarja, joka alkoi Piazza Fontanan hyökkäyksestä 1969 [2].

Saman vuoden aikana Yhdysvaltain laivaston erillisosasto siirrettiin Sisiliasta, Sigonellan tukikohdasta,  Kreikkaan, Soudan lahdelle Kreetalla. Tänä päivänä Soudan lahti on yksi tärkeimmistä Yhdysvaltain/Naton ilma-merivoimien tukikohdista Välimerellä, ja  sitä käytetään sotimiseen Lähi-Idässä já Pohjois-Afrikassa. Pentagon investoi Soudan lahteen 6 miljoonan summan Larisaan investoitavien 12 miljoonan lisäksi, Panagiotopoulos ilmoitti, esitellen sen suurena mahdollisuutena Kreikalle.
Pääministeri Kyriakos Mitsotakis kuitenkin huomautti, että Ateena oli jo allekirjoittanut Pentagonin kanssa F-16 kaluston modernisointia koskevan sopimuksen, joka maksaa Kreikalle 1,5 miljardia dollaria, että Kreikka on myös kiinnostunut mahdollisuudesta ostaa lisää drooneja ja F-35 -hävittäjiä Yhdysvalloilta.
Kreikka tunnetaan myös eurooppalaisena liittolaisena, joka on käyttänyt bruttokansantuotteestaan Bulgarian jälkeen eniten (2,3%)  sotilasmenoihin.
Sopimus myös takaa Yhdysvalloille on «rajoittamattoman käyttöoikeuden Alexandroupolisin satamaan»[3], joka sijaitsee Egeanmerellä lähellä Dardanellien salmia, jotka yhdistävät Välimeren Mustaan mereen Turkin alueen yli, ja siksi muodostaa ratkaisevan kohdan meriliikenteessä, erityisesti Venäjälle. Sen lisäksi viereinen Itä-Traakian alue (pieni europpalainen osa Turkkia) on kohta, johon Turk-Stream -kaasuputki tulee Venäjältä Mustan meren kautta.
«Strateginen investointi», jonka Washington on jo aloittanut sataman infrastruktuureissa, tähtää Alexandroupoliksen tekemiseen yhdeksi tärkeimmistä Yhdysvaltain sotilastukikohdista alueella. Se voisi estää venäläisten laivojen pääsyn Välimerelle,  ja  samalla tehdä vaikeaksi Kiinan pyrkimykset tehdä Piraeuksesta tärkeä käyntisatama Uudelle Silkkitielle.
«Työskentelemme muiden demokraattisten partnereidemme kanssa alueella pitääksemme loitolla pahat tekijät kuten Venäjä  ja  Kiina [4], erityisesti Venäjän, joka käyttää energiaa negatiivisen vaikuttamisen keinona», Yhdysvaltain lähettiläs Geoffrey Pyatt sanoi Ateenassa, korostaen, että «Alexandroupoliksella on ratkaiseva rooli Euroopan energian ja vakauden turvaamisessa».  
Keskinäinen puolustusyhteistyösopimus Yhdysvaltain kanssa esitetään tässä yhteydessä, ja  Kreikan parlamentti hyväksyi sen 175 äänellä (keskusoikeisto, Uusi demokratia ja muut) ja 33 vastaan (KKE ja muut), samalla kun 80 ilmoitti olevansa «paikalla» - Yhdysvaltain kongressin  mallin mukainen Kreikan parlamentin käyttämä äänestämästä pidättäytyminen. Syriza, Alexis Tsiprasin johtama radikaalin vasemmiston koalitio, jätti äänestämättä. Hallituksesta eronneena, nyt oppositiossa, maassa, jonka on pakko myydä oma  taloutensa  ja nyt myy paitsi sotilastukikohtansa, myös mitä on jäljellä sen itsenäisyydestä.  
Kääntäjä: Tuula

    
[1] « La guerre secrète en Grèce », par Daniele Ganser, Voltaire Network, 24 August2013.
[2] « Quand le juge Felice Casson a dévoilé le Gladio… », by Daniele Ganser, Voltaire Network, 17 October 2009.
[3] « Alexandroupolis, nouvelle base US contre la Russie », by Manlio Dinucci, Traduction Marie-Ange Patrizio, Il Manifesto (Italy), Voltaire Network, 24 September 2019.



[4] « Greece, the NATO factor », by Manlio Dinucci, Traduction Marie-Ange Patrizio, Il Manifesto (Italy), Voltaire Network, 7 April 2015.

NORSK -- Manlio Dinucci -- Hellas – billigsalet av militærbasar til USA

Hellas – billigsalet av militærbasar til USA

USA har på smart vis utnytta Hellas sine økonomiske problem til å få innført ein avtale som gjer at dei kan sperre Svartehavs-ruta til Russland. Berre dei greske kommunistane og deira allierte har opponert mot det.

 | ROMA (ITALIA) 




JPEG - 38.6 ko
Parlamentet i Hellas ratifiserte avtalen som lar USA nytte seg av alle greske militærbasar. Basane vil bli brukt av USA sine væpna styrkar, ikkje berre til lagring av våpen og forsyningar og som treningsplassar, men også til «naudrespons»-operasjonar – som eigentleg tyder angrepsoppdrag.
Spesielt viktig er Larissa-basen, der US Airforce allereie har utplassert MQ-9 Reaper-droner, og Stefanovikio-basen, der US Army allereie har utplassert helikopter av typen Apache og Black Hawk.

Hellas’ forsvarsminister Nikólaos Panayotópoulos sa om avtalen at han var «til fordel for våre nasjonale interesser, fordi han gjer Hellas viktigare i samband med USA si planlegging». Ein signifikans som Hellas har note godt av lenge – vi treng berre hugse det blodige statskuppet som oberstane gjorde i 1967, organisert som ein del av ein Stay-Behind-operasjon regissert av CIA [1], og følgd opp i Italia med massakrebølga som starta med angrepet ved Piazza Fontana i 1969 [2].
Same år vart ei avdeling av den US-amerikanske marinen overført frå basen i Sigonella på Sicilia til Hellas, i Soúda-bukta på øya Kreta. I dag er Soúda-bukta ein av dei viktigaste fly/marine-basane til USA/NATO i Middelhavet, brukt til krigane i Midtausten og nord-Afrika. Pentagon tenker investere for nye 6 millionar euro i Soúda-bukta. Det kjem i tillegg til dei 12 millionane dei skal investere i Larissa, annonserte Panagiotopoulos då han presenterte det som ein storarta sjanse for Hellas.
Men statsminister Kyriakos Mitsotakis påpeikte at Athen allereie hadde signert ein avtale med Pentagon om modernisering av F-16-flåten, noko som vil koste Hellas 1,5 milliardar dollar, og at Hellas også er interessert i å kjøpe droner og kampflyet F-35 frå USA.
Hellas skiljer seg også ut for å vere den av dei europeiske allierte, etter Bulgaria, som i mange år har gitt den høgste delen av sitt brutto nasjonalprodukt (2,3% av BNP) til militæret.
Avtalen garanterer også at USA vil nyte «uavgrensa bruk av Alexandroupolis sine hamner» [3], som ligg ved Egearhavet nær Dardanellane, som bind Middelhavet med Svartehavet over tyrkisk territorium og difor utgjer ein essensielt viktig passasje for maritim trafikk, særleg for Russland. Vidare er naboterritoriet Thráki (den vesle europeiske delen av Tyrkia) det punktet der gassrøyrleidninga Turk-Stream kjem inn frå Russland via Svartehavet.
Den «strategiske investeringa» som Washington allereie gjer i hamneinfrastrukturen har til hensikt å gjere Alexandroupolis til ein av USAs viktigaste militærbasar i regionen, ein base som kan blokkere russiske skip sin tilgang til Middelhavet, og samtidig hindre Kina i deira voner om å gjere Pireus til ei viktig hamn i Den nye silkevegen.
«Vi samarbeider med andre demokratiske partnarar i regionen om å verge oss mot vonde aktørar som Russland og Kina, særleg Russland, som bruker energi som eit instrument for sin vondskefulle påverknad» [4], erklærte USA sin ambassadør i Athen, Geoffrey Pyatt, og la vekt på at «Alexandroupolis spelar ei nøkkelrolle når det gjeld energitryggleik og stabilitet i Europa».
"Samarbeidsavtalen for gjensidig forsvar" med USA blir presentert i denne konteksten, og vart ratifisert av det greske parlamentet med 175 røyster for, frå sentrum-høgre av regjeringa (Nytt demokrati og andre) og 33 mot (Kommunistpartiet og andre), medan 80 erklærte at dei var «til stades» i følge Kongressen i USA si oppskrift, ekvivalent med å avstå frå å røyste, som det greske parlamentet brukar. Syriza, Koalisjonen av det radikale venstre, leidd av Aléxis Tsipras, avstod frå å røyste. Partiet sat først i regjering, og er no i opposisjon, i eit land som etter å ha måtta selje ut sin eigen økonomi, no ikkje berre sel ut militærbasane sine, men også det vesle som er att av suvereniteten.
Oversettelse
Monica Sortland
[1] « La guerre secrète en Grèce », par Daniele Ganser, Réseau Voltaire, 24 août 2013.
[2] « Quand le juge Felice Casson a dévoilé le Gladio… », par Daniele Ganser, Réseau Voltaire, 17 octobre 2009.
[3] « Alexandroupolis, nouvelle base US contre la Russie », par Manlio Dinucci, Traduction Marie-Ange Patrizio, Il Manifesto (Italie) , Réseau Voltaire, 24 septembre 2019.
[4] “Greece: the N(ATO) Factor”, by Manlio Dinucci, Translation Anoosha Boralessa, Il Manifesto (Italy) , Voltaire Network, 17 April 2016.

SP -- Manlio Dinucci -- «EL ARTE DE LA GUERRA» -- Grecia entrega sus bases militares a ‎Estados Unidos‎


‎«EL ARTE DE LA GUERRA»‎

Grecia entrega sus bases militares a ‎Estados Unidos

Washington se aprovecha de las dificultades económicas de Grecia para imponer ‎a Atenas un tratado que permite a Estados Unidos cortar el acceso de Rusia al ‎Mar Negro. Sólo los diputados comunistas griegos y sus aliados se opusieron a su ‎ratificación. ‎

 | ROMA (ITALIA) 
 


JPEG - 38.6 KB
El secretario de Estado estadounidense, Mike Pompeo, y el ministro de Defensa griego, ‎Nikolaos Panayotopoulos, firmaron en Atenas, el 5 de octubre de 2019, “Acuerdo de ‎Cooperación de Defensa Mutua” (Mutual Defense Cooperation Agreement).‎
El parlamento de Grecia ratifició un «Acuerdo de Cooperación de Defensa Mutua» que concede a ‎Estados Unidos el uso de todas las bases militares griegas. Esas bases servirán a las fuerzas ‎armadas estadounidenses no sólo para almacenar armamento y como centros de ‎aprovisionamiento y de entrenamiento sino también para la realización de operaciones de ‎‎«respuesta rápida», o sea como trampolín para misiones de ataque. ‎
Particular importancia revisten la base de Larissa, donde la US Air Force ya mantiene drones ‎MQ-9 Reaper, y la de Stefanovikio, donde el ejército de Estados Unidos ya tiene desplegados ‎helicópteros Apache y Black Hawk.‎
El ministro de Defensa griego, Nikolaos Panayotopoulos, ha definido el acuerdo como «ventajoso ‎para nuestros intereses nacionales porque incrementa la importancia de Grecia en la planificación ‎estadounidense». ‎
Esa importancia, Grecia la tenía ya desde hace tiempo. Basta con recordar el sangriento “golpe de ‎los coroneles”, organizado en 1967 en el marco de la operación stay-behind de la CIA [1], y el subsiguiente periodo de masacres terroristas iniciado con el sangriento atentado de la ‎Piazza Fontana, en 1969 [2].‎
Aquel mismo año se instaló en Grecia, en la base de Souda Bay, en la isla de Creta, un ‎destacamento naval de la US Navy (la marina de guerra de Estados Unidos), proveniente de la ‎base de Sigonella, en Sicilia (Italia) y bajo las órdenes del Mando estadounidense con sede en ‎Nápoles, también en Italia. La base naval de Souda Bay es hoy una de las más importantes para ‎Estados Unidos y la OTAN en el Mediterráneo y ha sido utilizada en las guerras de ‎Estados Unidos en el Medio Oriente y el norte de África. ‎
Ahora, el Pentágono invertirá en Souda Bay 6 millones de euros, además de los 12 millones que ‎invertirá en la base de Larissa, según anuncia el ministro griego de Defensa, presentando todo ‎esto como un gran negocio para Grecia. ‎
Sin embargo, el primer ministro griego Kyriakos Mitsotakis anuncia que su gobierno ya firmó con ‎el Pentágono un acuerdo para modernizar los aviones de combate F-16 de Grecia, lo cual ‎costará al país 1 500 millones de dólares. También hizo saber que Grecia se plantea la compra a ‎Estados Unidos de drones y de aviones de combate F-35. ‎
Grecia es, después de Bulgaria, el miembro de la OTAN que desde hace tiempo consagra al sector ‎militar el más alto porcentaje de su PIB: un 2,3%. ‎
El acuerdo que Grecia acaba de firmar garantiza además a Estados Unidos «el uso ilimitado del ‎puerto de Alejandrópolis» [3]. Ese puerto griego se halla en el Mar Egeo, al borde del estrecho de los ‎Dardanelos. Este último, al conectar el Mediterráneo con el Mar Negro, constituye una vía ‎fundamental de tránsito marítimo, sobre todo para Rusia. Además, la región de Tracia oriental (la ‎pequeña parte de territorio europeo de Turquía) es precisamente el punto de llegada, a través del ‎Mar Negro y desde Rusia, del gasoducto Turk Stream. ‎
La «inversión estratégica» que Washington ya está realizando en la infraestructura portuaria ‎griega tiene como objetivo convertir Alejandrópolis en una de las bases militares más importantes ‎de la región, capaz de bloquear el acceso de los navíos rusos al Mediterráneo y, ‎simultáneamente, de contrarrestar los esfuerzos de China por hacer del puerto del Pireo una ‎importante escala de la Nueva Ruta de la Seda. ‎
‎«Estamos trabajando con otros socios democráticos en la región para rechazar actores maléficos ‎como Rusia y China, sobre todo Rusia, que utiliza la energía como instrumento de su influencia ‎maléfica» [4], declara el embajador ‎de Estados Unidos en Atenas, Geoffrey Pyatt, subrayando a la vez que ‎«Alejandrópolis tiene un ‎papel crucial para la seguridad energética y la estabilidad de Europa». ‎
‏En ese marco se inserta el Acuerdo de Cooperación de Defensa Mutua firmado entre Grecia y ‎Estados Unidos, acuerdo que el parlamento griego ratificó con 175 votos a favor, emitidos por los partidos ‎de centro-derecha que conforman el actual gobierno –Nueva Democracia y otros– por 33 votos ‎en contra –del Partido Comunista y algunos aliados– mientras que otros 80 diputados dijeron ‎‎«presente», como se hace en el Congreso estadounidense, lo cual, equivale, en el parlamento ‎griego a optar por la abstención. ‎
Y fue Syriza, la Coalición de la Izquierda Radical lidereada por Alexis Tsipras, quien optó por la ‎abstención, una formación política que estuvo en el poder y que ahora está en la oposición, en un ‎país que –después de haber sido obligado a vender barato su propia economía– ahora también ‎vende barato no sólo sus bases militares sino además lo poco que le queda en términos de ‎soberanía. ‎
Traducido al español por Red Voltaire a partir de la versión al francés de Marie-Ange Patrizio
[1] «La guerra secreta en Grecia», por Daniele Ganser, Red Voltaire, 23 de agosto ‎de 2014.
[2] «Cuando el juez Felice Casson reveló la existencia de Gladio…», por Daniele Ganser, Red Voltaire, 26 de noviembre de 2009.
[3] «Alejandrópolis, nueva base de ‎Estados Unidos contra Rusia», por Manlio Dinucci, Il Manifesto (Italia), Red Voltaire, 27 de ‎septiembre de 2019.
[4] «Grecia, el factor OTAN», por Manlio Dinucci, Il Manifesto (Italia) , Red Voltaire, 7 de abril de 2015.

RO -- Manlio Dinucci -- «ARTA RAZBOIULUI» -- Grecia, își vinde bazele militare, Statelor Unite


Resultado de imagem para pictures of U.S military instalations in Greece
«ARTA RAZBOIULUI»
Grecia, își vinde bazele militare, Statelor Unite
de Manlio Dinucci

  
Parlamentul grec a ratificat "Acordul de Cooperare Pentru Apărare Reciprocă", care acordă Statelor Unite utilizarea tuturor bazelor militare grecești. Ele vor servi Forțele armate ale SUA nu numai pentru a stoca arme, realimentare și antrenament, dar, de asemenea, pentru operațiuni de "răspuns la urgențe", adică, pentru misiuni de atac.

Deosebit de importantă, este baza aeriană de la Larissa, unde Forța Aeriană a SUA, a instalat deja dronurile MQ-9 Reaper, și cea de la Stefanovikio, unde Armata SUA a introdus deja elicopterele Apache și Black Hawk.

Acordul a fost definit de Ministrul grec al Apărării, Nikos Panagiotopoulos "avantajos pentru interesele noastre naționale, deoarece mărește importanța Greciei în planificarea SUA". Importanță pe care Grecia o are de cîtva timp: este suficient de amintit, lovitura de Stat sângeroasă a coloneilor, organizată în 1967, ca parte a operațiunii Stay-Behind, condusă de CIA, urmată în Italia de sezonul masacrului început cu Piazza Fontana în 1969.

În același an, a fost instalat în Grecia, în Souda Bay, în insula Creta, un Detașament Naval al SUA provenit de la baza de la Sigonella, din Sicilia, sub ordinele Comandoului SUA din Napoli. Astăzi, Souda Bay este una dintre cele mai importante baze aeronavale SUA/NATO în Marea Mediterană, utilizată în războaiele din Orientul-Mijlociu și în Nordul Africii. În Souda Bay, Pentagonul va investi alte 6 milioane de euro, care se vor alătura celor 12 pe care le va investi în Larissa, anunță Panagiotopoulos, prezentând-o ca pe o afacere importantă pentru Grecia.

Cu toate acestea, Primul Ministru Kyriakos Mitsotakis indică cu precizie că Atena a semnat deja cu Pentagonul, un acord pentru consolidarea flotei sale de F-16, care va costa Greciei 1,5 miliarde de dolari, și care de asemenea, este interesată să cumpere Statelor-Unite, dronuri și avioane de vânătoare F-35.

Grecia de asemenea iese în evidență pentru că este în NATO, după Bulgaria, aliatul european care alocă de mult timp, cel mai mare procent din PIB (2,3%) pentru cheltuiala militară.

Acordul garantează de asemenea, Statelor Unite "utilizarea nelimitată a portului Alexandroupolis". Acesta este situat în Marea Egee, în apropiere de Strâmtoarea Dardanele, care, conectînd pe teritoriul turc, Marea Mediterană și Marea Neagră, constituie o rută fundamentală de tranzit maritim, în special pentru Rusia. În plus, vecina Tracia Orientală (mica parte europeană a Turciei) este punctul în care ajunge din Rusia peste Marea Neagră, conducta de gaz TurkStream.

"Investiția strategică", pe care Washingtonul o face deja în infrastructurile portuare, vizează să facă din Alexandroupolis, una dintre cele mai importante baze militare SUA din regiune, capabilă să blocheze accesul navelor rusești în Marea Mediterană, șîn același timp, să neutralizeze China, care își propune să facă din Pireu, un port de scală importantă al Noului Drum al Mătăsii.

“Lucrăm cu alți parteneri democratici din regiune pentru a respinge protagoniștii răi, cum ar fi Rusia și China, mai presus de toate Rusia, care folosește energia ca instrument al influenței sale răuvoitoare”, spune ambasadorul SUA în Atena, Geoffrey Pyatt, subliniind că "Alexandroupolis joacă un rol crucial pentru securitatea energetică și stabilitatea Europei".

În acest context, se introduce "Acordul de cooperare pentru Apărarea Reciprocă" cu SUA, pe care Parlamentul grec l-a ratificat cu 175 de voturi pentru, de la centru-dreapta la guvern, (Noua Democrație și alții) și 33 contra,  (Partidul Comunist și alții), în timp ce 80 au declarat "prezent" de acord cu formula Congresului SUA, echivalent cu abținerea, utilizată în Parlamentul grec. Syriza, "Coaliția Stânga Radicală" condusă de Alex Tsipras, s-a abținut. Acest Partid, care a fost primul în Guvern, se află acum în opoziție, într-o țară care, după ce a fost forțată să-și vândă propria economie, acum își vinde nu numai bazele ei militare, ci și puținul care a mai rămas din suveranitatea lui.

il manifesto, 11 februarie 2020 

Tradus: Light Journalist






Resultado de imagem para pictures of LET'S BREAK FREE FROM WAR INTERNATIONAL CONFERENCE -- APRIL 25, 2020
http://www.natoexit.it/en/home-en/
http://www.natoexit.it/

«DECLARATIA DE LA FLORENTA»
Manlio Dinucci
Geograf și geopolitolog. Cele mai recente cărți: Laboratorio di geografia, Zanichelli 2014; Diario di viaggio, Zanichelli 2017L'arte della guerra / Annali della strategia USA / NATO 1990-2016, Zambon 2016, Guerra Nucleare. Il Giorno Prima 2017; Diario di guerra Asterios Editores 2018, Prémio Internacional de Análise Geostratégica acordat pe 7 iunie 2019 de Club de Periodistas de México, A.C.

TUR -- Manlio Dinucci -- Yunanistan, ABD üslerinin bitpazarı

Yunanistan, ABD üslerinin bitpazarı

ABD, Rusya’ya Karadeniz yolunu kesme imkanı veren bir anlaşmayı dayatmak için Yunanistan’ın ekonomik sıkıntılarından ustaca yararlandı. Buna sadece Yunan Komünist milletvekilleri ve müttefikleri karşı çıktılar.

 | ROMA (İTALYA) 




JPEG - 38.6 kb
5 Ekim 2019’da Yunan Savunma Bakanı Nikólaos Panayotópoulos ve ABD Dışişleri Bakanı Mike Pompeo, Atina’da « Karşılıklı Savunma İşbirliği Anlaşması »nı (Mutual Defense Cooperation Agreement) imzalarken.
Yunan Parlamentosu, tüm Yunan askeri üslerinin ABD’nin kullanımına açan Karşılıklı Savunma İşbirliği Anlaşmasını onayladı. Yunan üsleri, ABD Silahlı Kuvvetleri tarafından sadece silah depolamak, malzeme ve eğitim için değil, aynı zamanda « acil mukabele » operasyonları yani taarruz görevleri için kullanılacak.
US Air Force’un daha önce MQ-9 Reaper insansız hava araçlarını depoladığı Larissa ve US Army’nin Apache ve Black Hawk helikopterlerini konuşlandırdığı Stefanovikio üsleri özel öneme sahiptir.

Anlaşma, Yunanistan Savunma Bakanı Nikólaos Panayotópoulos tarafından « ulusal çıkarlarımıza hizmet ediyor, çünkü Yunanistan’ın ABD’nin planlaması içerisindeki önemini arttırıyor » şeklinde tanımlandı. Yunanistan bu önemi uzun zaman önce kazanmıştır: CİA’nin yönettiği Stay-Behind operasyonu çerçevesinde 1967’de düzenlenen kanlı Albaylar Cuntası darbesini anımsamak yeterlidir [1]. Bu darbe sonrası burada, İtalya’da Piazza Fontana ile birlikte katliamlar dönemi başlatılmıştı [2].
Yine aynı içerisinde, Sicilya’daki Sigonella üssünden bir ABD deniz birliği, Napoli’deki ABD Komutanlığının emriyle Yunanistan’ın Girit Adasındaki Suda Koyu’na yerleşti. Bugün Suda Üssü, Ortadoğu ve Kuzey Afrika’daki savaşlarda kullanılan Akdeniz’in en önemli ABD/NATO deniz hava üslerinden biridir. Panagiotopulos’un Yunanistan için büyük bir fırsat olarak duyurduğu üzere Pentagon, Suda Üssü’nde, Larissa’ye yapacağı 12 milyon Euro’ya ek olarak, 6 milyon Euro’luk yeni yatırım yapacaktır.
Öte yandan Başbakan Kiriakos Miçotakis, Atina’nın F-16 filosunun güçlendirilmesi için Pentagon ile Yunanistan’a 1,5 milyar dolara mal olacak bir anlaşma imzaladığını ve aynı zamanda ABD’den F-35 avcı uçağı ve insansız hava aracı alımıyla da ilgili olduğunu belirtiyor.
Yunanistan, Bulgaristan’dan sonra, uzun zamandır GSYİH’nın en yüksek yüzdesini (% 2,3) askeri harcamalara ayıran Avrupa müttefiki olarak öne çıkmaktadır.
Anlaşma ayrıca ABD’ye « Dedeağaç limanının sınırsız kullanımını » taahhüt etmektedir [3] . Bu liman, Ege Denizi üzerinde, Türkiye topraklarını Akdeniz ve Karadeniz’e bağlayan, özellikle Rusya için temel bir deniz geçiş rotası oluşturan Çanakkale Boğazı’nın yakınında yer almaktadır. Üstelik, sınır komşusu Doğu Trakya (Türkiye’nin Avrupa’da kalan küçük bölümü) Rusya’dan Karadeniz üzerinden gelen Türk Akımı doğalgaz boru hattının geçtiği noktadır.
Washington’un halen liman altyapısında gerçekleştirdiği « stratejik yatırım », Dedeağaç’ı, Rus gemilerinin Akdeniz’e erişimini kesecek ve aynı zamanda Pire’yi Yeni İpek Yolu’nun en önemli ikmal noktası haline getirmek isteyen Çin’i engelleyebilecek bölgedeki en önemli ABD askeri üslerinden biri haline getirmeyi hedeflemektedir.
« Dedeağaç, Avrupa’nın enerji güvenliği ve istikrarı için yaşamsal öneme sahip olduğunun » altını çizen ABD’nin Atina Büyükelçisi Geoffrey Pyatt, « Rusya ve Çin gibi kötü aktörleri [4], her şeyden önce enerjiyi kötü niyetli bir nüfuz aracı olarak kullanan Rusya’yı püskürtmek için bölgedeki diğer demokratik ortaklarla birlikte çalışıyoruz » demektedir.
Yunan Parlamentosu’nun merkez sağdan hükümete (Yeni Demokrasi ve diğerleri) 175 lehte ve 33 aleyhte (Komünist Parti ve diğerleri) oyla onayladığı, ABD ile Karşılıklı Savunma İşbirliği Anlaşması bu çerçevede değerlendirilmelidir. ABD Kongresinin formülüne uygun olarak 80 milletvekili Yunan Parlamentosunda kullanımda olduğu üzere çekimsere eşdeğer olacak şekilde sadece « burada » olduğunu ilan etmiştir. Çekimser olan, Aléxis Tsípras liderliğindeki Radikal Sol Koalisyonu Syriza’dır. Syriza, kendi ekonomisini ucuza satmaya zorlandıktan sonra şimdi sadece askeri üslerini değil, egemenliğinden geriye kalanı da kelepir fiyata elden çıkaran bir ülkede, daha önce hükümette yer alan, şimdi muhalefette olan bir partidir.
[1] « La guerre secrète en Grèce », par Daniele Ganser, Réseau Voltaire, 24 août 2013.
[2] « Quand le juge Felice Casson a dévoilé le Gladio… », par Daniele Ganser, Réseau Voltaire, 17 octobre 2009.
[3] “Rusya’ya karşı yeni ABD üssü Dedeağaç”, yazan Manlio Dinucci, Tercüme Osman Soysal, Il Manifesto (İtalya) , Voltaire İletişim Ağı , 2 Ekim 2019.
[4] “Greece: the N(ATO) Factor”, by Manlio Dinucci, Translation Anoosha Boralessa, Il Manifesto (Italy) , Voltaire Network, 17 April 2016.